Italiano: această pagină nu e încă tradusă. Textul de mai jos e în Română.
Cele mai costisitoare probleme de securitate nu sunt buguri, ci decizii de arhitectură — o rețea plată în care orice mașină ajunge la orice, un serviciu care are încredere implicită în tot ce vine din interior, o identitate care deschide prea multe uși. Odată construite, sunt scumpe și dureroase de schimbat. Arhitectura de securitate mută efortul înainte, acolo unde e ieftin: face ca varianta sigură să fie cea implicită.
Cum lucrăm
- Secure-by-design — cerințele și controalele intră din start, nu se lipesc la final: apărare în adâncime, privilegii minime, „fail securely”, suprafață de atac minimă
- Modelare de amenințări (STRIDE) — la fiecare element din diagrama de flux ne întrebăm sistematic ce poate merge prost (spoofing, tampering, repudiere, divulgare, DoS, escaladare) și ce facem pentru fiecare
- Segmentare și izolare — zone, micro-segmentare, DMZ, ca un punct de sprijin să nu devină acces total (limitarea razei de explozie)
- Zero Trust (NIST SP 800-207) — „nu te încrede, verifică mereu”: identitate puternică, autorizare per cerere, privilegii minime, postură de tip „presupune breșa”, în locul încrederii implicite în rețea
- Porți de revizuire — puncte în care designul e verificat față de cerințe și de modelul de amenințare înainte de build
Ce primești
- Arhitectura de securitate țintă și o bibliotecă de tipare reutilizabile
- Modelul de amenințare: diagrame de flux cu analiză STRIDE și măsuri prioritizate
- Designul de segmentare și Zero Trust, cu foaie de parcurs de tranziție
- Constatările din revizuirea de arhitectură, cu registru de excepții asumate
- Maparea controalelor pe cadrul aplicabil (NIST 800-207, CIS, ISO 27001)